Afiseaza creatiile participante la concurs
3 aprecieri
501 vizualizari
Caval Alina
Salvarea dinozaurilor de la disparite
Clasa: a 2-a
Data postarii: 09.02.2014
 

Dinozauri vin spre seara

 

 

-Ajutor!Un mostru!ţiparăm eu şi cu Annie.

-Da cum să nu!ne răspunse Jack.Un monstru adevărat în Frog Creek,Pennsylvania.

-Fugi, Jack! Strigarăm eu şi cu Annie din nou.

Şi pe urmă o loarăm la goană pe drum.

O,doamne!

Cu asta se alegea drept răsplată a petrecerii timpului cu suriarele lui de sapte ani.

Lui Annie si mie ne placea să ne imaginăm tot felul de lucruri.

Însă Jack avea opt ani şi jumatate.Lui îi plăceau lucrurile reale.

-Ai grijă, Jack!Vine monstrul! Hai să ne întrecem!

-Nu mulţumesc, îi răspunse Jack.

Annie şi cu mine fugirăm în pădure.

Şi deodată am  văzut o casă în copac.

Iar eu şi cu Annie am urcat pe o scară aflată acolo.

Uau,  e fain locul dacă vrei să zici că este o blibiotecă.am spus eu

A urcat şi Jack .

Jack a găsit o carte despre dinozauri.

Şi şia dorit să  vadă un pteranodon adevărat.

În timp ce el citea, un zgomot se audea.

-E un pteranodon!strigă Jack

Annie voia să îl atingă.

-Ce faci surioară?întrebă Jack

-Vreau să îl ating!strigă Annie

-Nu îl poţi atinge Annie!

 

Strigarăm eu şi cu Jack.

Dar Annie coborî în jos pe scară.

Şi Annie strigă: E paşnic, puteţi coborî!

Dar Jack voia să fie sigur aşa că a citit în cartea despre dinozauri.

A căutatat capitolul în care era un pteranodon.

A citit cu voce tare ca să auzim şi noi.

Această reptilă zburătoare a trăit în perioada cretacică.

A dispărut în urmă cu 65 de milioane de ani.

-Nu se poate!!

Am strigat noi.

-Uite alţi dinozauri.

-Hai la ei!

-Nu în niciun caz, nu vin! A strigat Jack

-Bine,rămîi tu cu pteranodonul ca să te invite la ceai. Îl tachinam noi pe Jack

-Să fiu sincer nu îmi place ceaiul.

Şi au studiat încă 2 dinozauri, iar Annie îi pupa pe toţi

Cînd credeau că sa terminat, a apărut un dinozaur imens.

-Ce e ăla?

Am întrebat eu.

-Este un Tiranozaurus Rex. A zis Jack

-Tiranozurus şi mai cum?

Am întrebat eu nedumerită.

 

Îmi doresc să ajung acasă.

Şi am ajuns acasă cu bine.

Neam dus la mama şi iam spus totul.

Mama credea că ne lipseşte o doagă.

Însă tot mai vedeai un dinozaur din pe stradă.

Şi erau foarte admiraţi, iar oamenii nu ştiau că sunt dinozauri.

Iar ei treceau fară nici un stres.

Erau considerati animale de companie,deşi nu se purtau lafel.

 

Şi aşa am salvat dinozaurii de la dispariţie

Sfîrşit

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 
  • Caval Alina
    Salvarea dinozaurilor de la disparite
    3
    501