Afiseaza creatiile participante la concurs
0 aprecieri
111 vizualizari
Paun Adrian
integrarea copiilor cu dizabilitati
Clasa: a 11-a
Data postarii: 22.02.2019
 

 In sens generic, integrarea este un proces de insertie activa si eficienta a individului in activitatile sociale, in grupurile sociale si intr-o acceptiune mai larga in viata sociala. Pe ansamblu, acest proces se realizeaza prin diverse forme si mijloace, cum ar fi: instruirea, educatia si serviciile sociale.

  Integrarea sociala a copiilor este indisolubil legata de procesul de socializare al acestora precum si de diferitele forme de actiune educativa la care participa. Sistemul scolar este un instrument de integrare sociala a copiilor si adolescentilor in sistemul existent.

  In Conventia ONU cu privire la Drepturile Copilului, ratificata de Romania prin Legea nr. 18/1990, tara noastra isi asuma garantarea si promovarea drepturilor tuturor copiilor, asa cum sunt definite in Conventie si in conformitate cu principiile si normele enuntate de acestea, inclusiv in privinta copiilor cu dizabilitati. In strinsa legatura cu termenul de dizabilitate se afla principiul egalizarii sanselor.

  Recunoasterea drepturilor egale pentru toti oamenii,inclusiv copii, fara nici o discriminare, presupune ca nevoile fiecarui individ au importanta egala. Aceste nevoi trebuie sa stea la baza planurilor facute de societate si deci, egalizarea sanselor se refera la procesul prin care diversele sisteme ale societatii si mediului sunt puse la dispozitia tuturor si, in particular, a persoanelor cu dizabilitati. Egalizarea sanselor trebuie inteleasa ca drept al persoanelor si copiilor cu dizabilitati de a ramane in comunitate si de a primi sprijinul necesar in cadrul structurilor obisnuite de educatie, sanatate, a serviciilor sociale si de incadrare in munca.           

             Conventia cu privire la drepturile copilului include un articol specific asupra drepturilor copiilor cu dizabilitati (art. 23), in care accentul este pus pe participarea activa la comunitateprecum si pe integrare sociala, ceea ce implica, evident, necesitatea evitarii si a reducerii institutionalizarii copiilor cu dizabilitati.  Asigurarea accesului efectiv la educatie al acestor copii este vital, cel putin din doua puncte de vedere. Mai intai, este vorba de valorizarea sociala, inerenta acordarii dreptului la educatie, valorizarea ca fiinta umana cu drepturi egale. In al doilea rand, integrarea scolara este o forma efectiva de integrare sociala, a carui reusita este fundamentala pentru insertia sociala.

            Cercetarile stiintifice      au demonstrat ca scoala speciala nu are rezultate spectaculoase. Persoanele instruite in scoala speciala nu realizeaza performante intelectuale mai mari, in comparatie cu cei din aceeasi categorie care frecventeaza scolile obisnuite. In schimb, sub aspectul invatarii sociale - a carei importanta este tot mai accentuata in psihopedagogia moderna - achizitiile copiilor care invata in scoli obisnuite sunt net superioare.

            Integrarea in comunitate a copiilor supusi riscului de marginalizare este un proces de debarasare de sindromul de deficienta, sindrom care, in final, conduce la dependenta copilului cu dizabilitati de altii, devenind tributar asistentei, indiferent de natura ei. Privita din acest unghi, singura solutie o constituie reducerea diferentelor, pentru ca acesti copii deosebiti sa urmeze o scoala obisnuita. Pornind de la identificarea acestei probleme, scoala trebuie sa-si extinda scopul si rolul obisnuit pentru a putea raspunde unei mai mari diversitati de copii. Este necesar ca invatamintul sa se adapteze cerintelor copiilor, si nu invers. Tinta finala este sa se asigure ca toti copiii sa aiba acces la o educatie in cadrul comunitatii, educatie care sa fie adecvata, relevanta si eficienta.

 In acceptiunea savantilor romani Alois Ghergut, C. Neamtu, T. Cosma, M. Farkas, termenul de cerinte educative speciale CES (special educational needs) se refera la cerintele in plan educativ ale unor categorii de elevi, cerinte consecutive unor disfunctii sau deficiente de natura intelectuala, senzoriala, psihomotrica, fiziologica sau ca urmare a unor conditii psiho-afective, socio-economice sau de alta natura (cum ar fi absenta mediului familial, conditii de viata precare, anumite particularitati ale personalitatii copilului) ce plaseaza elevul intr-o stare de dificultate in raport cu cei din jur.

   Integrarea scolara a copiilor cu cerinte speciale in invatamantul de masa presupune:
            - a educa copiii cu cerinte speciale in scoli obisnuite, alaturi de copiii normali;

- a asigura servicii de specialitate (recuperare, terapie educationala, consiliere scolara, asistenta medicala si sociala etc) in scoala respectiva;

- a acorda sprijinul necesar personalului didactic si managerilor scolii in procesul de proiectare si aplicare a programelor de integrare;

- a permite accesul efectiv al copiilor cu cerinte speciale la programul si resursele scolii obisnuite (biblioteca, terenuri de sport etc);

- a incuraja relatiile de prietenie si comunicarea intre toti copiii din clasa/scoala;

- a educa si ajuta toti copiii pentru intelegerea si acceptarea diferentelor dintre ei;

- a tine cont de problemele si opiniile parintilor, incurajandu-i sa se implice in viata scolii;

- a asigura programe de sprijin individualizate pentru copiii cu cerinte speciale;

- a accepta schimbari in organizarea si dezvoltarea activitatilor instructiv-educative din scoala.

 
  • Paun Adrian
    integrarea copiilor cu dizabilitati
    0
    111