Afiseaza creatiile participante la concurs
1 aprecieri
27 vizualizari
Badea Leticia Elena
Interculturalitate
Clasa: a 10-a
Data postarii: 18.05.2018
 

Interculturalitatea se referă la existenţa şi la interacţiunea echitabilă a unor culturi diverse, precum şi la posibilitatea de a genera expresii culturale împărtăşite prin dialog şi respect reciproc. Conceptul de intercultural pune accentul pe interacţiunea dintre grupurile percepute ca distincte din societate, referindu-se la un proces dinamic de schimburi, de dialog, de negociere între grupuri. Mitul societăţilor uniforme din punct de vedere cultural a suferit tot mai mult în ultimele decenii, ajungânduse treptat la concluzia că diversitatea culturală a fost şi este o stare de fapt caracteristică a societăţilor europene. Este adevărat că diferenţele contează, dar ele nu trebuie să ne despartă pentru că fiecare este altfel şi ştie altceva . Putem învăţa unii de la ceilalţi, trebuie să fim toleranţi şi nu să ne impunem propriile convingeri pentru că fiecare dintre noi vrea să păstreze tradiţiile neamului său. Vorbim, astfel, despre educaţia interculturală constituită într-o strategie de pregătire a societăţilor democratice viitoare, încât persoanele să relaţioneze în mod convenabil între ele, pe plan multicultural. O definiţie complexă a interculturalităţii vom găsi la Micheline Rey, o cercetătoare devotată acestei problematici, care ,,plecând de la sensul plenar al prefixului inter: interacţiune, schimb, deschidere, reciprocitate, solidaritate obiectivă”, dă sens termenului de cultură, recunoscând valorile, modurile de viaţă, ,,la care se raportează fiinţele umane, indivizi sau societăţi, în interacţiunea lor cu altul şi în înţelegerea lumii”, şi reliefând interacţiunile care apar simultan ,,între multiplele registre ale aceleiaşi culturi şi între diferite culturi”. Dacă educaţia multiculturală pune accentul pe măsuri care vizează coexistenţa (în înţelesul literal al termenului) a mai multor culturi, în mod separat, educaţia interculturală este axată pe cooperare şi acţiune conjugată. Educaţia interculturală poate fi considerată o componentă esenţială a educaţiei, care se bazează pe deprinderea de a trăi, împreună cu ceilalţi, ,,prin dezvoltarea cunoaşterii celuilalt, a istoriei sale, a tradiţiilor şi a spiritualităţii sale” (Rey Micheline, Educaţia interculturală. Experienţe, politici, strategii). 2 Cu cât educaţia va fi mai mult dirijată şi controlată, cu atât mai mult comoara ascunsă în interiorul ei va putea fi valorificată. Abordarea textului literar, din punct de vedere intercultural, va urmări cu precădere dobândirea de noi calităţi inter-relaţionare între elevi, în domeniul culturii generale şi a culturii proprii, în particular. Astfel, vom da fiecărui elev şansa de a participa activ în combaterea rasismului, xenofobiei şi a discriminării din orice punct de vedere. Educaţia multiculturală este considerată un factor de stabilitate democratică, pe când educaţia interculturală presupune o nouă abordare a valorilor indivizilor, a tradiţiilor, a obiceiurilor etnice întâlnite în societatea contemporană. Şcoala are rolul de a educa tânăra generaţie în spiritul respectării diferenţelor de cultură, etnică sau naţională, promovând respectul faţă de toleranţă, înţelegere, egalitate, indiferent de spaţiul geografic, etnic, religios, în care convieţuiesc. În iulie 2007, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului emitea Ordinul nr. 1529, în care se aborda pentru prima oară în cadrul învăţământului românesc problematica diversităţii culturale, stipulându-se introducerea de elemente specifice acestei problematici atât în programele şcolare cât şi în documentele curriculare. Un an mai târziu, în anul european al dialogului intercultural, se introducea materia ,,Educaţie interculturală’’ în programa şcolară gimnazială, ca materie opţională în cadrul Curriculumului la Decizia Şcolii (CDŞ). Profesorului de limba şi literatura română îi revine misiunea de a coordona activitatea elevilor, în spiritul comuniunii, de a forma valori, deprinderi bazate pe respectarea valorilor culturale, pentru a evita intoleranţa diferenţelor dintre etnii, rase, confesiuni, categorii sociale etc. Operele literare oglindesc viaţa diferită a etniilor, fie ele rome, maghiare, slave, având un conţinut istoric, cu o bogată conotaţie interculturală. Un exemplu în această privinţă este textul lui Vasile Alecsandri, intitulat Vasile Porojan, care tratează prietenia dintre Vasile Alecsandri, poetul, şi fiul unui ţigan, ceea ce ne evidenţiază una dintre cele mai interesante poveşti de viaţă, cu multe învăţăminte, confirmând că etniile sunt mai degrabă convenţii sociale şi că ideile preconcepute pot fi învinse prin sinceritate şi apropiere sufletească. Activităţile de învăţare pot include, pe lângă exerciţii de înţelegere a unor termeni specifici educaţiei interculturale, şi lectura unor astfel de texte, care prin conţinutul lor să aibă ecou în combaterea discriminării.

 
  • Badea Leticia Elena
    Interculturalitate
    1
    27