Afiseaza creatiile participante la concurs
10 aprecieri
54 vizualizari
Zavoeanu Andrei Iustin
Printesa plictisita
Clasa: a 4-a
Data postarii: 03.12.2017
 

PRINŢESA PLICTISITĂ

ZĂVOEANU ANDREI-IUSTIN

CLASA A-IV-A, ŞCOALA GIMNAZIALĂ „EUGEN BARBU“, Sector 1, Bucuresti

PROFESOR ÎNDRUMĂTOR: Corina CUERU

 

 […] Frumoasa prinţesă fugi prin iarba care îi mângâia picioarele goale, bucurându-se de libertatea dată de lipsa normelor impuse de regulile stricte ale palatului. A mângâiat animalele din curtea palatului, a mirosit florile cele mai aromate, s-a căţărat băieţeşte în copac, gândindu-se la cât de liberă în gândire se simţea atunci când învăţa cu profesorul Jaime. S-a întins epuizată pe iarbă, privind cerul devenit atât de drag în descrierea acestuia. A aţipit şi a visat că s-a urcat într-un car, ca de foc, condus de doi căluţi înaripaţi. Caleaşca a plimbat-o printre stelele, care, recunoscând-o pe prinţesă, se plecau în calea ei, prezentându-se, pe rând. Privirile i-au fost atrase de cea mai mare şi mai strălucitoare stea, Luceafărul, care se prezentă făcând o reverenţă adâncă, de aproape că atingea Pământul.

Ştia însă că Soarele este cea mai apropiată stea de Pământ, fiind aflată în centrul sistemului solar. „Soarele este mai mare decât Pământul de peste un milion de ori. Fără căldura şi lumina lui, viaţa de pe Pământ ar fi imposibilă“, gândi fata cu voce tare.

Le-a venit apoi rândul planetelor, curtenitoare. Fetiţa, a stat de vorbă cu fiecare în parte, sorbindu-le fiecare cuvânt.

-          Eu sunt Mercur, o planetă nu foarte mare, dar cea mai apropiată de Soare!

-          Eu sunt Venus, vecină cu Mercur. Sunt o planetă cam prăfuită, cu o atmosferă plină de CO2 şi sunt aproape la fel de mare ca şi Pământul!

-          Daţi-mi voie să mă prezint, prinţesă: eu sunt Marte, a patra planetă de la Soare, de două ori mai mică decât Pământul şi mult mai rece. Brrr!

Prinţesei i se păru extrem de drăguţă această planetă ce părea, datorită rocilor şi nisipului care o acoperă, roşie în obraji.

-          Eu mă numesc Jupiter, zise o voce răsunătoare.

Fata recunoscu aici cea mai mare planetă a sistemului solar. Ştia, de la profesorul Jaime, că aceasta ar putea cuprinde în interiorul său peste 1.000 de Pământuri. Şi văzu, de jur-împrejurul planetei, şi cei 16 sateliţi, care se mişcau de acolo-acolo ca nişte copii năzdrăvani şi neascultători.

-          Prinţesă, eu sunt Saturn, fratele mai mic al lui Jupiter!

Fetei îi plăcu extrem de mult că gigantul gazos era împodobit cu renumitele inele alcătuite din miliarde de particule solide de gheaţă. Câtă strălucire şi scânteiere se desfăşura în faţa ei!

            Timid, uşor înfrigurat, se prezentă şi Uranus:

-          Nu te apropia, prinţesă! Dat fiind că sunt plasat pe o orbită de 19 ori mai îndepărtată de Soare decât cea a Pământului, primesc prea puţină căldură. În vârful norilor mei, temperatura este de -220 grade Celsius!

-          Iată-mă în faţa ta! Eu sunt Neptun, de două ori mai mic decât Saturn, dar de patru ori mai mare decât Pământul. Sunt aproape cât fratele meu, Uranus, dar orbita mea se află la 2,8 miliarde de km de Soare.

Se apropie de prinţesă şi cea mai mică, cea mai îndepărtată de Soare şi cea mai rece planetă, Pluto. Făcu o reverenţă timidă şi se prezentă:

-          Am un diametru de doar 2.300 km. Orbita mea este de 40 de ori mai îndepărtată de Soare decât cea a Pământului. Brrr!

Deşi fascinată de tot acest alai curtenitor, fetiţei parcă i se făcu dor de Pământul ei cald. Îşi dori să se întoarcă pe singura planetă care adăposteşte viaţa. În drum către dragul ei Pământ, i se prezentă şi Luna, unicul satelit natural al Pământului.

-          Eu pot lumina pentru că reflect lumina Soarelui! Sunt fericită, pentru că sunt lipsită de atmosferă şi de fenomene meteorologice – nu sunt nori, ploaie şi nici vânt!

Prinţesei i se făcu şi mai tare dor de Pământ. Îi lipseau vietăţile, plantele, copacii, agitaţia din jur. Chiar dacă trebuia să respecte anumite sarcini la palat, începea să înţeleagă ce bine îi era acasă, înconjurată de oameni dragi, cu zile în care se bucura ca un copil răsfăţat de razele blânde ale soarelui, de câteva picături de ploaie sau de ninsoarea care făcea totul de un alb pur…

Se trezi brusc din vis. „Vai, câte am învăţat într-o singură noapte!“, gândi fata cu voce tare. Era bucuroasă, însă în acelaşi timp înfrigurată, dându-şi seama că toate aceste planete ce s-au prezentat în faţa ei, smerite, erau de fapt neprietenoase, reci şi imposibil de locuit.

Mai mult, şi-a dat seama că cea mai importantă lecţie primită se referea la dragostea de oameni, plante şi vietăţi, dar mai ales de familia ei. Dornică de a simţi un suflet cald alături, se ridică din iarbă şi se strecură înapoi în palat. Se ghemui în pat alături de cea care nu era numai regină, ci şi o mamă iubitoare.

-          Te iubesc, dragă mamă!

-          Şi eu, scumpa mea! Acum, dormi…

 

           

 

 

 
  • Zavoeanu Andrei Iustin
    Printesa plictisita
    10
    54
  • Zavoeanu Andrei Iustin
    SECRETELE DIN SPATELE UNGHIILOR
    80
    377
  • Zavoeanu Andrei Iustin
    Primavara si mama
    46
    342
  • Zavoeanu Andrei Iustin
    Pisica si pianina
    55
    363
  • Zavoeanu Andrei Iustin
    Afis - Ferma Animalelor
    89
    387
  • Zavoeanu Andrei Iustin
    Scrable cu tema "Anotimp"
    122
    617
  • Zavoeanu Andrei Iustin
    O ZI CU MIROS DE MĂSLINI ŞI CENUŞĂ
    240
    1,222