Afiseaza creatiile participante la concurs
26 aprecieri
343 vizualizari
Slabu Bianca
Literatura și cititul.
Clasa: a 11-a
Data postarii: 30.05.2017
 

Literatura si cititul

 

Dacă cineva m-ar întreba la ce este bun cititul, aș spune că îți pune mintea în mișcare și te face, într-un fel să te desprinzi de banal, explorând și alte idei și chiar lumi diferite de cele pe care le știai până acum.

În Spațiul Literar, Maurice Blanchot ne spune că: „Lectura este mai pozitivă decît creația, mai creatoare, deși nu produce nimic.“

Eu cred că literatura este o experientă pentru că a citi – a scrie nu reprezintă doar un act care degajă semnificații, ci constituie o mișcare de descoperire. Ceea ce creează literatura este chiar această mișcare de descoperire. Cititul devine, deci, o operațiune de fabricare a unei miscări de căutare și de inițiere în ceva care nu este cunoscut incă. Prin această mișcare interioară, cititorul face posibilă construirea unei noi identităti, aceea de cititor-scriitor.

 

Literatura se împarte și ea în mai multe categorii, reflectând modul în care cititorul parcurge textul pe care dorește să îl citească.

Primul mod este adoptat de majoritatea persoanelor, fiind și cel mai indicat. Lectura liniară este forma de lectură neevoluată, care se folosește de regulă din obișnuință sau rutină. Prin ea, textul e parcurs integral de la început până la sfârșit, în același ritm. Astfel, cititorul reține mai ușor detaliile din textul citit pe parcursul timpului pe care și-l acordă acestuia.

Al doilea mod este lectura receptivă sau cea analitică, varianta ameliorată a primului tip de lectură caracterizată prin parcurgrerea integrală a textului, dar cu atenție la nuanțe și cu o anumită variație de viteză. Lectorul explorează astfel punctele strategice (introducerea, punctul culminant, concluzia) pentru a înregistra cât mai bine și cu o maximă acuratețe ceea ce transmite textul.

Al treilea mod de lectură se rezervă doar pentru operele literare precum romanele sau prozele. E de precizat că aici e foarte importantă forma textului, cititorul fiind interesat mai mult de cum se spune, decât de ceea ce se spune.

Al patrulea mod este răsfoirea propriu zisă a textului pe care dorești să îl citești, axându-te doar pe unele aspecte. Lectura informativă globală este lectura selectivă prin care se urmărește obținerea unei idei de ansamblu asupra textului (parcurgerea rapidă a unui articol, răsfoirea unei cărți, etc.) Astfel, lectorul caută idei-cheie sau puncte de sprijin pentru a-și putea face o părere asupra textului pe care îl are în față. Această vizează un cititor obosit sau nerăbdător.

Al cincilea mod este cel despre căutarea pasajelor sau cuvintelor cheie dintr-un text. Lectura exploratorie

constă în recuperarea unui simbol sau a unui grup de simboluri din ansamblul unui text. Acest gen de lectură se focalizează asupra unui singur punct pe care cititorul îl explorează.

Ultimul mod este cel al lecturii rapide, destinată unui lector avansat caracterizată prin ameliorarea capacității de înțelegere a textului, având că efect economisirea timpului.

Cititul ne ajută să ne dezvoltam imaginația și ne mărește limitele minții. Povestea pe care o citim prinde viață odată cu imaginea ce ne apare in minte in timpul lecturii. Odată ce ne place o carte, dorim să ne extindem mai mult in această lume, și incepem a descoperii noi cărți și noi pasiuni pe care le indrăgim.
Fiecare carte ascunde printre filele sale o parte a vieții sau a sufletului autorului. Sentimentele, așa cum am invățat la școală, ne sunt transmise de către autor prin cuvintele sau expresiile pe care le folosește in constituirea cărții. Fiecare autor scrie o poveste pentru că are ceva ne spus, ceva ce noi trebuie nu doar să ascultăm, dar să și ințelegem.

În abordarea unui text de citire este necesara cunoasterea raportului dintre autor si realitatea pe care o exprima, a modalitatilor specifice de a înfatisa aceasta realitate. Investigarea unui text literar în ciclul primar necesita raspuns la doua întrebari: Ce exprima, ce înfatiseaza autorul în opera respectiva? Cum, prin ce mijloace exprima acest continut?. Componenta principala a lecturii explicative este analiza textului pe unitati. Ea presupune cunoasterea creatiei literare în intimitatea ei, descompunerea ei în elementele constitutive si studiul rolului si locului fiecaruia în structura operei.

O altă cale de analiză a unui text literar are la bază planul simplu și dezvoltat de idei. După lectura integrală și înțelegerea conținutului unui text dat spre studiu este bine să vă întrebați: Care este ideea centrală (principală) a textului? Ce alte idei se mai desprind din acțiune? Se descoperă cadrul acțiunii (timp, loc, personaje), momentele principale, succesiunea de evenimente, momentul culminant și sfârșitul acțiunii.

De asemenea, poți citi o operă de mai mult ori. Prima lectură se mai numește și lectură naivă sau de contact deoarece atunci intrii în contact prima dată cu cartea și conținutul acesteia. 

 După ce citești cartea din nou, citirea este critică. Te poți axa mai bine pe anumite detalii și marcaje ale textului, analizând mai bine întâmplările și spusele personajelor. 

   Cititul are și beneficii. 

  Reduce stresul: chiar dacă nu îl putem elimina în totalitate din viețile noatre, putem face anumite lucruri pentru a-l reduce, iar unul dintre acestea este cititul unei cărti. Neuropsihiatrul David Lewis, spune că doar șase minute petrecute citind fie un ziar, fie o carte pot contribui la reducrea tensiunii musculare și la imbunătătirea ritmuluic cardiac.

 

 Previne declinul cognitiv: pe măsură ce imbătranim, creierul nostru „se scufundă”, iar memoria și viteza de reacție încep să aibă de suferit. Astfel, amintirea unui nume sau a unei situații devine un task dificil de îndeplinit. Insă, potrivit mai multor cercetări, cititul poate încetini sau chiar preveni declinul cognitiv.

 

 Te ajută să socializezi mai bine: unii oameni văd în citit o metodă excelentă de a evada din cotidian, insă cercetările recente arată că acest obicei poate avea un impact pozitiv în relațiile cu celelalte persoane. De exemplu, un studiu din 2013 a relevat că persoanele cărora le plac cărtile de ficțiune sunt mai empatici și știu „cum să îi citească” pe cei din jur.

 

 Imbunătăteste calitatea somnului: conform celor mai recente studii, lumina emisă de ecranele telefoanelor poate duce la un somn mai agitat, din cauza producției insuficiente de malatonină, hormonul care îi semnalează creierului că este vremea să te odihnești. În schimb, un ritual relaxant precum cititul unei cărti înainte de a merge la culcare te ajută să dormi mai bine și mai mult.

 

 Te face mai inteligent: „Cu cât citești mai mult, cu atât mai multe lucruri vei ști. Cu cât înveți mai mult, cu atât mai multe locuri vei vizită.”

 

   Literatura rămane, pină la urmă, singura activitate care-l împinge pe individ să vadă dincolo de el, să evolueze prin autodepăsire și să se integreze astfel în lume. De aceea, pentru cititor, actul lecturii este departe de a fi o „plăcere“. „Plăcerea lecturii“ – o formulă; ce-nseamnă asta, pană la urmă? Lectura e mai *ând un mod de viată sau o muncă, dar fără să devină o corvoadă. Lectura este o formare liberă, dar nu în sensul că-l pune pe cititor într-o formă pregătită dinainte, ci în sensul în care-i dă o formă unică, îl ajută să-și construiască personalitatea, îl creează, îi dă consistentă, îl face vizibil în lume. De aceea, lectura evocă partea divină a creației. Mai mult decât creația literară, este în joc crearea și formarea omului. Iată de ce toată această agitație care are loc în jurul cîtorva cuvinte, în jurul literaturii, nu este niciodată inutilă.  

  

 
  • Slabu Bianca
    Literatura și cititul.
    26
    343