Afiseaza creatiile participante la concurs
21 aprecieri
126 vizualizari
Ticu Alexia-Florina
Ochi De lup
Clasa: a 5-a
Data postarii: 01.05.2017
 

,,-Nu mai inteleg nimic,va spune veterinarul. 

  -Nici eu",va spune doctorul.

Lupul Albastru il privea înduioșător pe Africa.Alaturi de lup ma aflam si eu.El ii zise baiatului,dupa ce ma prezenta cum se cuvine:

  -Africa draga,inainte ca tatăl meu sa-si fi pierdut viața in lupta cu oamenii, el era rege peste ținutul nostru! Mi-a prezis un mare destin:Sa stăpânesc Tărâmul Lupilor De Neuitat atunci când, de la moartea lui,eu voi împlini doua sute cincizeci de ani!Si s-a împlinit sorocul...Ca sa trec drept rege si sa-l infrunt pe dusmanul tatei,ce stăpâneste împărăția mea,am nevoie de un copil destept, plin de imaginatie creativă.Dusmanul Lup a promis ca-si va mătura urmele sale cu,coada ,si va pleca de la tronul ce mi se cuvine,doar când un om ca tine va reusi sa-l impresioneze cu o legenda...C-au venit mulți,dar degeaba ca n-au isprăvit...Si m-am gandit ca tu ai fi potrivit!

       -I-ai face o favoare foarte mare Lupului Albastru! adaug eu.

       -Te-ajut cu siguranta,Lupule!

       -Ne întâlnim la apus,cand vizitatorii pleacă! spuse lupul.Te-astept!

       -Preabine!

Lupul intra inapoi in cusca.La apusul soarelui de aur pur, băiatul Africa era deja acolo. Lupul Albastru isi facu si el aparitia din culcușul lui. Bătu cu labele in pamant, si in fata barelor de fier ale custii apăru o usita, pe unde copilul se si strecura. 

      Băiețelul ajunse in cusca Lupului Albastru. Lupul il privi inainte, dar de data asta, cu amândoi ochii rotunzi, galbeni,cu pupila neagra ca o margea.

      -Multumesc mult,Africa! Esti cel mai curajos! 

      -N-ai pentru ce,lupule! Doar suntem prieteni, nu?

Lupul zâmbi si dădu aprobator din cap. Africa întocmai.Lupul  atinse cu * stanga piciorul copilului. Si-i zise sa închidă ochii. Africa făcu ce-i zise.Lupul bătu cu ,coada sa lunga in pamant, si in fata le apăru o usa. Ei o deschisera împreună. Si intrara înăuntru...

        Ajunseră pe Tărâmul Lupilor De Neuitat! Acolo,sub un copac,ii asteptam eu.Admiram curajul lui Africa.In jur nu se aflau decat iarbă, copaci,cascada cu perle de roua împodobită, si un palat in forma de cap de lup...Am intrat toți pe usita,ce servea drept gura unui lup...

        Am ajuns toti in palat.Cand am ajuns in sala tronului,am fost uimiți de frumusețea camerei...Palmieri înalți se ridicau spre cer,iar fantanile te orbeau cu strălucirea cristalelor...Pe tronul împodobit de smaralde,sedea unchiul Lupului Albastru.

       -Nepotul meu,se pare ca ai venit iarăsi cu un copil pentru a ma impresiona si a ma face sa părăsesc castelul acesta! Insa,cred ca nu-ti va merge!

       -E cel mai destept copil pe care-l cunosc!se rasti Lupul Albastru.

       -Si mai creativ ca nimeni altul! am zis eu.

Lupul l-a privit mândru pe Africa. Si dădu din cap în semn sa se duca sa spună o poveste.

Africa fu de-acord. Făcu cinci pasi inainte. Începu sa povestească...Si vorbi asa de frumos despre faptele bune ale unui bătrân fermecat ajutat de Iisus,si cu atâta înțelepciune in glas,încât il uimi de-a dreptul pe dusman...

     -Nu mai am ce zice! Copilul este un talent pur!Trebuie sa respect promisiunea pe care am facut-o...Voi pleca!Tronul este al tau!

Lupul pleca,lasand-ul pe Lupul Albastru sa devină rege...Africa reusise! Il ajutase pe animal! Cu toții erau plini de bucurie. Cu zâmbetul pe buze de fericire,Africa ii zise:

       -Ei,acum eu voi pleca!

      -Dar...unde sa pleci?! Nu ai pe nimeni! zise Lupul.

      -Ma voi descurca! spuse Africa.

      -Nu,rămâi aici! Asta e casa ta,noi suntem familia ta! 

Africa sări in brațele lupului. Era o armonie minunata!

      Mi-am luat si eu la revedere de la toti si am plecat acasa. Dar niciodata nu am uitat toata aventura pe care am avut-o alaturi de cei doi...

 

 

 

 

 
  • Ticu Alexia-Florina
    ATACUL VIKINGILOR
    16
    91
  • Ticu Alexia-Florina
    Ochi De lup
    21
    126