Afiseaza creatiile participante la concurs
80 aprecieri
286 vizualizari
Zavoeanu Andrei Iustin
SECRETELE DIN SPATELE UNGHIILOR
Clasa: a 3-a
Data postarii: 18.03.2017
 

SECRETELE DIN SPATELE UNGHIILOR

 

M-am surprins adesea uitându-mă lung la unghiile degetelor mele. Mai mult, când mă concentram să rezolv o anumită problemă la matematică mă „trezeam“ deseori că îmi rod unghiile, iar cei din jurul meu îmi atrăgeau atenţia că sub unghii îşi fac „culcuş“ microbii. Ca urmare, într-una din zile m-am gândit, pentru că tocmai primisem cadou un microscop, să îmi studiez aspectul exterior al unghiilor, dar şi să aflu mai multe despre ceea ce este în spatele lor.

Am început cu o parte distractivă, desenând conturul unghiilor pe hârtie, întâi văzute cu ochiul liber, iar mai apoi văzute maaaaaari, printr-o lupă imensă, aşa fiindu-mi mult mai uşor să recunosc părţile despre care citisem în enciclopedie că ar forma o unghie: cuticula (pielea moartă din jurul unghiei), lunula (zona albicioasă de la baza unghiei, în formă de semilună), patul unghial (zona roz, cărnoasă, de sub unghie) şi unghia.

Pentru le putea observa mai în amănunt, am rugat-o pe mama să pună o unghie lungă, crescută până dincolo de capătul degetului, pe platforma microscopului, cu şi fără ojă pe vârf, pentru a observa mai bine variaţiile şi asperităţile de pe suprafaţa ei. Şi, nu mică mi-a fost mirarea că suprafaţa unghiei, la microscop, se vedea diferit la unghiile mele, faţă de unghiile mamei, însă am observat că nu avem niciunul din noi unghiile netede. Toate acele mici şănţuleţe, ca şi umflăturile de pe unghie, se datorează, după cum aflat din „Ghidul celor mai bune proiecte ştiinţifice şcolare“, scris de Janice VanCleave, creşterii neuniforme pornite din rădăcina unghiei. Uitându-mă în continuare cu multă curiozitate la deget în ansamblu, am observat şi că pielea din jurul unghiei pare uşor uscată şi solzoasă, mai ales privită prin lupă sau la microscop.

Toate aceste mici experimente mi-au stârnit şi mai mult curiozitatea şi am început să caut răspunsuri la multe din întrebările pe care le gândisem cu alte ocazii: oare cât de repede cresc unghiile, oare acestea cresc diferit de la o mână la alta, la bărbaţi sau femei, ziua sau noaptea?

Am găsit răspunsuri la aceste întrebări şi chiar mai multe curiozităţi care se află în spatele unghiilor, pe care îmi doresc să le împărtăşesc şi celor din jurul meu, prietenilor, familiei şi colegilor de şcoală: unghiile cresc în medie 3,5 mm pe lună, iar cele de la mâini cresc de două ori mai repede decât cele de la picioare (1,6 mm pe lună). De asemenea, unghiile mâinii cu care scriem cresc mai repede decât unghiile celeilalte. Tot mai rapid cresc şi unghiile în climate calde, mai ales în timpul zilei, şi mai încet în climatele răcoroase şi în timpul nopţii. Unghiile bărbaţilor cresc mai repede decât cele ale femeilor, excepţie făcând femeile însărcinate.

Dintre toate unghiile degetelor, unghia degetului mijlociu creşte cel mai repede, iar cea a degetului mic cel mai încet. Practic, cu cât degetul e mai lung, cu atât unghiile cresc mai repede. Şi am mai aflat ceva: unghiile cresc mai rapid în cazul persoanelor tinere, decât al celor bătrâne.

Am găsit apoi răspuns şi unei întrebări care mă frământa din momentul în care, din greşeală, mi-am prins mâna la uşă: de ce mi s-a învineţit unghia şi a căzut? Iată: unghiile au nevoie de sânge pentru a supravieţui, patul acestor necesitând un circuit sanguin, de oxigenare, dar şi nutrienţi pentru a creşte normal. Ca urmare, o lovitură, cum ar fi o uşă trântită din greşeală peste degete, poate întrerupe conexiunile microscopice delicate care oferă hrană unghiei, iar unghia crescută nu îşi poate reveni. Poate cădea complet şi, după un timp, să fie înlocuită de o unghie sănătoasă. În cazul în care rana e la rădăcina unghiei, sub cuticulă, aceasta ar putea să nu mai crească deloc.

Mai târziu, când am aflat că unghiile sunt formate din keratină, component de bază aflat şi în alcătuirea firului de păr, dar şi că părul este alcătuit, ca şi unghiile, din celule modificate ale pielii, m-am uitat cu multă curiozitate la microscop la un fir de păr de-al mamei, care era vopsit, dar partea dinspre rădăcină era albă, întrebându-mă din nou, de ce albeşte părul. Am aflat însă răspunsul: melanina, pigmentul care dă culoarea pielii, părului şi ochilor, este produsă de celule numite melanocite, aşezate în jurul rădăcinii firului de păr. Odată cu vârsta, melanocitele produc tot mai puţin pigment, astfel că firul devine mai puţin colorat până când ajunge complet alb.

Mâine vor veni la mine doi prieteni, mai mici, cu care adesea mă joc de-a profesorul şi elevii, însă mimând activităţile. Abia aştept să le „povestesc“ despre micile mele descoperiri şi să-i învăţ câte lucruri minunate pot vedea cu o simplă lupă, dar mai ales cu un microscop. Şi câte secrete poate ascunde o simplă unghie…

Oops, acum va trebui să închei. Tocmai reciteam ce am scris, şi de prea multă concentrare, cred, mama m-a surprins iar ronţăindu-mi unghiile...

 

ZĂVOEANU ANDREI-IUSTIN

CLASA A-III-A, ŞCOALA GIMNAZIALĂ „EUGEN BARBU“

PROFESOR COORDONATOR: CORINA CUERU

 

 

 
  • Zavoeanu Andrei Iustin
    SECRETELE DIN SPATELE UNGHIILOR
    80
    286
  • Zavoeanu Andrei Iustin
    Primavara si mama
    46
    256
  • Zavoeanu Andrei Iustin
    Pisica si pianina
    55
    258
  • Zavoeanu Andrei Iustin
    Afis - Ferma Animalelor
    89
    292
  • Zavoeanu Andrei Iustin
    Scrable cu tema "Anotimp"
    122
    480
  • Zavoeanu Andrei Iustin
    O ZI CU MIROS DE MĂSLINI ŞI CENUŞĂ
    240
    1,092