Afiseaza creatiile participante la concurs
3 aprecieri
261 vizualizari
Tache Clara Cristiana
Atacul Vikingilor
Clasa: a 5-a
Data postarii: 06.02.2017
 

                                        Atacul vikingilor

Vedem corăbiile vikingilor apropiindu-se din ce în ce mai mult.

    -Trebuie să avertizăm călugării! spun eu, iar cei doi dau aprobator din cap.

Când am ajuns la mănăstire totul era liniștit. Le-am spus de vikingi iar ei s-au ascuns într-o grotă. Bătrânul călugăr ne dă cartea de care aveam nevoie pentru a ne întoarce acasă, înapoi în timpul nostru. Acum trebuie să ne întoarcem la căsuța din copac. În drum spre căsuță, în depărtare vedem niște oameni cu coifuri medievale pe cap.

    -Oh, nu!Sunt vikingii!spuse Annie.

    -Ai dreptate, spuse Jack.

Dar nu doar noi i-am văzut pe ei. Acum se îndreaptă spre noi fugind.Fugim cât de repede putem, până la epuizare.Dar cum poți compara trei copii firavi cu niște bărbați puternici, antrenați și necruțători! Dar chiar atunci când prinsesem puțin avantaj am picat într-o capcană de-a vikingilor.O groapă adâncă, săpată în pământ și acoperită foarte dibaci cu frunze și rămurele. 

   -Oh, nu!Ne-au prins!spuse Jack

Am încercat să ieșim urcându-ne unul pe umerii celuilalt.Jack a fost cel ce a reușit să scape.

    -Trage-ne și pe noi sus, Jack!strigă Annie                                                   

El încercă să ne scoată, dar în zadar.

    -Îmi pare rău!Vikingii sunt prea aproape!spuse Jack

    -AJUTĂ-NE!!!strigarăm în continuu eu și Annie.

Jack era deja departe.Noi două reușim să scăpăm din groapă urcându-ne pe un fel de scară din rămurele subțiri.

-URAA!!!Am scăpat!se bucură Annie

-Nu fi așa de sigură.și îi fac semn să se uite în spate.Vikingii erau la aproximativ cincizeci de metri de noi.Ne-au prins.Acum nu mai avem nicio speranță.

Surprinzător, nu ne-au pus în lanțuri așa cum ne-am așteptat.În corabia pe care ne-au dus nu ne-au pus la lucru. Ne-au lăsat să zburdăm libere pe corabie alături de ceilalți copii care erau foarte prietenoși.

Peste două săptămâni de mers neîncetat cu corabia vedem căsuța din copac.

-  Oare este cu putință? spun eu.

- Ne-au adus la căsuță? a spus Annie.

Așa era. Ne-au adus la căsuță. Când intrăm înăuntru îl vedem pe Jack.Era împreună cu vikingii. Aceștia ne-au întrebat ce căutăm aici și le-am spus.Apoi au insistat să le spunem taina cititului pentru că unii dintre copii vroiau să fie călugări, iar ceilalți să știe să citească deoarece pe fiecare corabie se afla câte o bibliotecă plină cu cărți magnifice în care nimeni nu avea voie să intre pentru a nu strica minunatele cărți.Doar cei mai înțelepți bătrâni aveau voie să intre dar numai pentru a scrie alte cărți, nicidecum să le citească pe celelalte. Atunci i-am spus lui Jack să rămână aici să-i învețe taina cititului pe vikingi în timp ce eu și Annie ne-am dus la călugări pentru a le spune că vikingii sunt buni și vor doar să știe să citească și să fie ca ei.

-  Ei nu v-au dorit niciodată răul și nici voi nu trebuia să le doriți asta.

Atunci totul s-a schimbat în bine în Evul Mediu și parcă noi toți presimțim că lumea noastră va fi mai bună.După ce ne-am luat rămas bun de la călugări și vikingi  care acum trăiau în armonie deplină, ne-am întors la părinții noștri.Afară era un răsărit superb.

Mă întreb ce aventuri ne vor mai aștepta de acum înainte.Oricare ar fi ele, mereu vor fi elementul care îmi fac viața frumoasă. Iubesc aventura!

     

 

 

 

 

 

 

 

 
  • Tache Clara Cristiana
    Atacul Vikingilor
    3
    261