Afiseaza creatiile participante la concurs
3 aprecieri
424 vizualizari
Petrescu Andreea
Pagini de jurnal II
Clasa: a 10-a
Data postarii: 20.12.2015
 

Duminică,  8 martie 2015    ,,Și cum aș putea să nu-mi amintesc de clipele ce ne-au format ca un ,,noi" ? Cum aș putea trece cu vederea toate clipele din viețile noastre paralele când le consider cele mai frumoase din viața mea? Am văzut în tine o muză, am văzut în tine tot ce puteam visa, am creat din tine imaginea femeii ideale.Amândoi, sub clar de lună. Eu înecat în marea ochilor tăi albaștri tulburi, tu privindu-mă cu atâta căldură de-o simțeam emanând. Privindu-te, mă simțeam total complexat doar gândindu-mă că sunt binecuvântat s-aud din gura ta un "te iubesc". Blând, timid, rostit aproape mut, iubeam felul în care-l ziceai.    Îți iubeam mai presus de toate caracterul inocent și pur, te consideram de departe perfectă pentru mine, eram perechea primordială, sau cel puțin așa m-ai  făcut să cred. Eu, un simplu muritor, tu o zână. Eu, dispus să-ți ofer toată dragostea de care sunt capabil, tu (am aflat târziu ) incapabilă săoferi dragoste. M-ai amăgit, ca apoi să mă poți arunca în ghearele sumbre ale singurătății. Eram dărâmat, mă simțeam doborât din toate punctele de vedere.   Și cum altfel să fi fost? Când ajungi să-ți pese de cineva mai presus de tine și orice altceva ca apoi să-l pierzi, poți spune despre tine că ești mai mort decât cei din coșciuge. Ușor, ușor, lacrimile-ncep să curgă. Îmi amintesc nostalgic clipa despărțirii, momentul când cerul înstelat mi-a căzut de-adreptul în cap. Amuzant… în copilărie, în imaginația mea, moartea așa mi-o imaginam petrecându-se, ca o lovitură în cap. Am crescut și m-am maturizat, am zis că eram mic și prost ,c-aveam capul împuiat cu aberații, doar ca mai apoi să aflu c-am trăit în minciună. Uite că moartea mea s-a rezumat totuși la o lovitură în cap.   După o bună perioadă de statornicie, timpul a devenit unicul nostru dușman. Credeam că suntem bine, dar nu mai știam să-ți citesc în ochi, în privire. Fără să-mi dau seama am lăsat monotonia să pătrundă ca un junghi ce ne-a străpuns. Clipele trec, lacul nu mai oglindește-atât de tare steaua ce cândva, strălucea doar pentru noi, nici codrul nu împărtășește fantezia, nici luna nu ne mai privește cu imensa admirație de-odinioară. Vidul se lărgește în uniunea noastră interioară. Te privesc adânc, ai ochii reci, anticipezi eșecul. Întind brațul, îți mângâi obrazul, mă privești indiferentă ca apele când trec. Încerc să privesc în interioru-ți plin de mister, dar mă simt ca un miop ce privește-n zare. Brusc, magia se întoarce înapoi încet în înalt. Îți mângâi mâinile subțiri, gest atât de drag odată ce neagă acum crunt imaginea muzei mele. Sentimentul grotesc de indiferență ucide paradisul sacru, sapă răni adânci în inima ce deja trepidează de durere. Îți privesc chipul de porțelan; îți privesc mișcarea buzelor pline rostind alene cuvintele cheie, menite să încheie unicul lucru ce m-a ținut în viață. Te ridici brusc și pleci. Ce-am însemnat noi pentru tine? Vise trase la indigo. Abătut, pustiit, privesc în reflexia fântânii. Lipsa aurei nu mă uimește, fără tine, ce mai însemn? Am așteptat zile-n șir să revii, n-ai făcut-o. Eu ce rost mai am? Privesc în sus…stropii de ploaie încep să cadă ușor, mângâindu-mi fața. Stând pe marginea fântânii , îmi privesc reflexia spulberată de stropii grei de apă. Mă voi arunca , sperând că la rându-mi, ca stropii de ploaie, o s-ajung una cu apa. Atunci poate-o să-ți pot reflecta și caracterul,  nu doar frumusețea divină ce ținea loc de copertă.,,     Asta ar putea fi începutul schiței la care m-am gândit. Nu știu ce va spune profa, dar eu cred că e un început care-mi place. De când am vorbit cu ea și m-a încurajat să scriu , simt că îmi este foarte drag ceea ce fac. Ar fi culmea să descopăr că scrisul poate deveni pentru mine mai mult decât un dialog cu jurnalul !  Ideea asta începe să-mi placă și parcă văd c-am s-o agăț la inimă… 

 
  • Petrescu Andreea
    Recenzie - Vorbeste !Codul secret al anilor de liceu de Laurie Halse Anderon
    5
    355
  • Petrescu Andreea
    Strălucire
    4
    437
  • Petrescu Andreea
    Pagini de jurnal III
    4
    459
  • Petrescu Andreea
    Pagini de jurnal II
    3
    424
  • Petrescu Andreea
    Pagini de jurnal I
    4
    485